Statiunea Balneoclimaterica Baile Amara:

Statiunea Balneoclimaterica Baile Amara este o statiune-oras din Judetul Ialomita si este situata pe malul lacului Amara, intr-o zona cu climat continental de stepa, cu ierni reci si veri calduroase. Statiunea balneara Baile Amara se situeaza la 7 kilometri de Slobozia, la 120 de kilometri de litoralul Marii Negre si 130 kilometri de Delta Dunarii.

Climatul temperat al acestei zone este unul din factorii care au dus la formarea statiunii balneoclimaterice Baile Amara. Temperatura medie anuala in aceasta zona este de 10,3º celsius, cu temperaturi medii in luna iulie de 22º celsius si -3º celsius in ianuarie.

Factorii naturali terapeutici care au facut din Baile Amara una dintre cele mai renumite statiuni balneoclimaterice din Romania sunt apele minerale, apele lacului Amara si namolul sapropelic extras din lac.  Apa lacului Amara are o compozitie sulfatata, clorurosodica, magneziana si usor bromurata. Aceasta compozitie chimica are un gust amar, de unde provine si denumirea lacului. Lacul Amara are o lungime de 4 km si o latime intre 200 si 800 de metri si este alimentat constant cu apele subterane incarcate cu saruri. Namolul sapropelic extras din lacul Amara are o culoare neagra, care devine cenusie in contact cu aerul, este unsuros cu un puternic miros de hidrogen sulfurat. Acest namol sapropelic se gaseste in straturi de 30-60 cm dealungul lacului si contine 41% saruri anorganice, 39% substante organice si 20% apa.

Statiunea Balneoclimaterica Baile Amara este renumita pentru tratarea  diferitelor afectiuni precum: afectiuni ale aparatului locomotor, reumatisme degenerative, artroze, poliartroze, afectiuni post-traumatice, afectiuni asociate, dermatologice, endocrine, afectiuni ginecologice, afectiuni neurologice periferice. Este contraindicata tratarea la statiunea balneara Baile Amara afectiunilor cardiovasculare, starilo de neliniste si insomniilor, astmul sau tuberculoza pulmonara evolutiva.

Procedurile terapeutice si instalatiile folosite pentru tratarea afectiunilor mai sus mentionate sunt: instalatii de hidroterapie, electroterapie si aerohelioterapie, bai calde la vane si bazine cu apa din lacul Amara, impachetari cu namol sapropelic, amenajari pentru ungeri cu namol rece urmate de bai in lac, gimnastica medicala si masaj medical.

Istoric statiunea balneara Baile Amara:

Primele atestari documentare in legatura cu existenta Lacului Amara s-au gasit din perioada domnitorului romanesc Matei Basarb care in aceasi perioada a inaltat si manastirea din Slobozia. Terenurile care apartineau manastirii au fost preluate de stat in 1864 prin secularizarea averilor manastireasti, astfel fiind create primele asezari omenesti.

Primele analize ale compozitiei chimice ale apelor lacului Amara au fost facute in 1887 de catre P.Poni care a descoperit proprietatile terapeutice ale acestor ape minerale. Autoritatile judetene au dat in folosinta statiunea balneoclimaterica Baile Amara in 1896, la patru ani de la infiintarea efectiva a bailor Amara.

Statiunea balneara Baile Amara a fost folosita sezonier si in acea perioada se inregistrau pe sezon un numar mediu de 452 de bolnavi veniti aici pentru tratamente si 3200 de bai pe perioada sezonului. Pana in 1905, statiunea balneoclimaterica Baile Amara apartinea de comuna Slobozia Veche, iar primele instalatii pentru bai calde au fost construite in acelasi an, din scanduri, aceasta fiind distrusa pe parcursul Primului Razboi Mondial.

In aceasta perioada, localinicii din zona lacului Amara si-au improvizat instalatii proprii pentru bai calde, incalzind apa si namolul in cazane. Aceasta perioada nefasta in istoria bailor Amara a tinut o perioada lunga, urmand ca dupa cel de-al doilea Razboi Mondial sa se reconstruiasca statiunea. In urma razboiului au fost ridicate constructii destinate exclusiv turismului balnear, amenajate pe plaja lacului Amara.

In prezent, statiunea balneoclimaterica Baile Amara este una dintre cele mai renumite statiunii balneare din Romania datorita bazei de tratament si taberei pentru copii de la Amara, parc situat intr-o padure de salcam si livada de nuci.

Obiective Turistice din Baile Amara:

-    Parcul dendrologic din Amara este cel mai mare parc de acest fel din sud-estul Romaniei si ocupa un spatiu de 64 hectare dispune de un potential turistic apreciabil si completeaza oferta turistica balneara a statiunii Amara.
-    Muzeul Judetean din Slobozia a fost fost construit in anii 1970 in urma nominalizarii orasului Slobozia ca munincipiu al judetului Ialomita si prezinta ,, Evolutia comunitatilor umane in Bazinul Ialomitei. Omul si raul``.
-    Muzeul Agriculturii din Slobozia a fost deschis oficial publicului in luna martie a anului 1996 si cuprinde o suprafata desfasurata de 3866 metri patrati, un teren aferent de 8420 metri patrati si are ca obiect de activitate istoria agriculturii, antropologia agrara si arheologia industriala specifica pe tot cuprinsul tarii.
-    Muzeul satesc de etnografie din comuna Ion Roata, judetul Ialomita.
-    Monumentul Eroilor din Primul Razboi Mondial din Slobozia a fost inaugurat pentru prima oara in 10 iunie 1928, urmand sa fie amplasata in fata fostului cinematograf Ialomita. Monumentul a fost dislocat si a fost relocat in 1988 in partul Tineretului unde se poate gasi si in prezent. Pe inscriptia statuii scrie " Slava eroilor din Slobozia care s-au jertfit pentru libertatea si independenta patriei ".
-    Manastirea din comuna Balaciu a fost construita in timpul domniei lui Dimitrie Ghica II si este considerata una dintre cele mai reprezentative ansambluri manasitresti, definitorie pentru eparhia Sloboziei si Calarasilor. Biserica a fost construita intre anii 1822-1825 din caramida de catre Neacsu Pitisteanu, pe timpul domniei lui Grigorie Ghica Voda.
-    Biserica "Sfintii Voievozi " a fost construita in 1618 de catre postelnicul Ianache Caragea, urmand sa fie reconstruita si extinsa in 1634 de catre domnitorul Matei Basarab.
-    Piscul Crasani este renumit pentru ruinele dacice si este situat pe botul terasei inalte a Ialomitei, care despartea satele Crasanii de Jos si Copuzu. Primele cercetari ale acestei zone au fost facute  in anul 1923 de catre Ioan Andriesescu.